by Călin&Ioana Vegheș

Între vechile drumuri care leagă Brașovul de Dunăre, în mijlocul unui festival de dealuri și văi, vechiul și noul conviețuiesc pitoresc după o împărțire din vremea lui Petru cel Tânăr, care i-a mulțumit pe moșnenii din Starchiojd și Chiojdu și le-a dat răgazul pentru o viață bună. Blazoanele casei Izbășoilor stau mărturie.

Dumitru al Izbășoiului se întorcea din târgul Ploieștilor unde se dusese să se vază cu Hagi Prodan și să pună țara la cale. Coana Marița îi servise cu o mastică bulgărească, numai bună să deschidă calea pentru cârnații de Pleșcoi aduși de oaspete. Apoi stătură pe sofalele înflorate și moi la o narghilea și aranjaseră toate cele. Se arătau vremuri noi după tulburarea făcută de slugerul Tudor și amândoi trăgeau nădejde că aceia care vor urca pe scaunele domnești vor face mai mult bine pentru comerțul Valahiei și locuitorii ei. Dar, dincolo de toate târguielile și poveștile, Dumitru fusese dat gata de casa frumoasă a gazdei sale, unul dintre negustorii cei mai înstăriți din oraș, și-n timp ce savura cârnații de oaie și licoarea cu anason își zicea că așa ar vrea să arate și căsuța lui din Chiojd după ce-o va repara și mări pe măsura bunăstării pe care i-a adus-o negoțul, dar și a respectului (pișcat, așa, de o țâră de invidie) pe care i l-au arătat vecinii săi.

Pietroase, dar tare frumoase sunt dealurile vălurite în care s-au așezat cu bune sute de ani în urmă oamenii locului! De la excesul de piatră pare să vină și numele satului, care sună foarte… unguresc: Chiojdul de azi o fi fost Kövesdul apropiat de drumul care lega Brașovul de Buzău și, mai departe, de Dunăre. Satul de deasupra Bâscii Buzăului a fost întemeiat de moșnenii din Starchiojd, stăpâni peste moșia Chiojdului încă de la 1418 după cum zice hrisovul dat de Mihail I, fiul lui Mircea cel Bătrân. Și ca să nu fie cu supărare nici pentru cei de atunci, dar nici pentru urmașii lor, vechea și noua așezare și-au împărțit pământurile, încă de la 1562. Aflate împreună în județul Saac, cele două s-au despărțit, exact pe hotărnicia veche de aproape trei secole, când în urma reformei administrative făcute de domnitorul Gheorghe Bibescu la 1845, Starchiojd a rămas în Prahova, iar noul Chiojdu în Buzău.

• 

Traiul bun de atunci al chiojdenilor se vede și în casa Izbășoilor. Ridicată pe la jumătatea secolului 18, aceasta inspiră ceea ce se cheamă azi sustenabilitate. Beciul dă temelia unei case făcute să țină și să-i susțină pe cei care o locuiesc. Zidurile din piatră de râu sunt atât fundația solidă pentru odăile familiei, cât și locul în care se păstrează proviziile bogate. Deasupra, grinzi din lemn de stejar masiv strâng pereții din cărămidă și piatră ai celor patru încăperi pentru locuit frumos decorate cu stucaturi. Până la ele urcă treptele către foișorul ai cărui stâlpi sunt și ei frumos ornați cu coarnele berbecului, care păzește casa și-i asigură prosperitatea. Surprind blazoanele care-i dau și numele, mai ales vulturul bicefal, despre care istoricii zic că ar fi al familiei Cantacuzino, dar, la fel de bine, ar putea fi legat și de Bizanțul imperial sau de familia albaneză Kastrioti și cel mai strălucitor reprezentant al ei, Skanderbeg.

Ca mai toate „hardughiile” de pe la noi, și Casa cu Blazoanea ajuns într-o stare tare rea. Poate notorietatea spatelui bancnotei de 10 lei să fi atras atenția Uniunii Arhitecților din România, care a cumpărat-o, în august 2009, chiar de la un moștenitor, apoi a consolidat-o, restaurat-o și remodelat-o funcțional cu ajutorul unei finanțări europene.

• 

De-acum monument de patrimoniu de importanță națională, casa a fost deschisă publicului în 2016 cu ocazia unui concert SoNoRo Conac în care George Enescu, Ludwig van Beethoven, Zoltán Kodály, Jean Sibelius și Edward Elgar, interpretați natural de Erik Schumann, Răzvan Popovici și Jan-Erik Gustafsson, au dat un prim exemplu, ca la proiect, de „dezvoltare a unei game largi de bunuri și servicii, achiziționate ulterior de turiști și companii de turism, inclusiv bunuri și servicii produse de alte sectoare economice (comerț, construcții, transporturi, industria alimentară, industria mică și de artizanat)”.

• 

• 

Acest articol este protejat de  Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare. El poate fi preluat doar cu acordul Patrimark, cerut prin mail la  asociatia.patrimark@gmail.com șicu precizarea sursei.